BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

 

Salut

 

Să mă prezint, sunt zona de alpinism și escaladă Cheile Balomir. Sunt ușor de localizat. Mă aflu situat pe versantul nordic al Munților Vâlcan, adică în sectorul sud-estic al Carpaţilor Meridionali, lângă localitatea Uricani, din Depresiunea Petroșani, la o distanță de 1,5 km de oraș, iar pârâul Balomir a străpuns calcarele și m-a format.

Cheile sunt mici, dar frumoase, am câteva peșteri de mici dimensiuni, dar și câteva faleze la care iubitorii escaladei vin să danseze pe verticală. Cheile sunt traversate de un drum forestier aflat într-o stare bună și destul de circulat. La intrarea în chei se află o mică parcare și un izvor cu apă rece pentru turistul ostenit.

 

Și asta nu este tot...

 

Valcan

 

Dacă ai citit această scurtă descriere înseamnă că mă vei îndrăgii și mă vei vizita. Eu rămân aici și te aștept turistule.

Flora

Pe calcarele mele cresc tufişuri de liliac (Syringa vulgaris) lângă care se găsesc unele exemplare de mojdrean (Fraxinus ornus), de alun (Corylus avellana) şi scoruş (Sorbus cretica var. hanatica), iar în stratul ierbos, alături de speciile obişnuite, frecvente în făgete se întâlnesc: sânziana albă (Galium erecturn), cimbrul mare de munte (Calamintha alpina), sopârliţa (Veronica crinita), smeoaia (Libanotis montana), degețelul (Primula columnae), moartea puricelui (Inula conyza), beșicuța (Gentiana asclepiadea) şi multeeeee altele.
Pădurea de fag (Fagus sylvatica) formează un brâu în jurul meu și mă ferește de vânturi puternice.
Pe calcarele mele cresc tufişuri de liliac (Syringa vulgaris) lângă care se găsesc unele exemplare de mojdrean (Fraxinus ornus), de alun (Corylus avellana) şi scoruş (Sorbus cretica var. hanatica), iar în stratul ierbos, alături de speciile obişnuite, frecvente în făgete se întâlnesc: sânziana albă (Galium erecturn), cimbrul mare de munte (Calamintha alpina), sopârliţa (Veronica crinita), smeoaia (Libanotis montana), degețelul (Primula columnae), moartea puricelui (Inula conyza), beșicuța (Gentiana asclepiadea) şi multeeeee altele.

 

 

 

 

 

Noutăți

Fauna

În zilele caniculare de vară, datorită orientării sudice a falezelor pădurea mă protejează și mă răcorește. Veverițele (Sciurus vulgaris ) se joacă liniștite alături de șopârlele (Podarcis muralis) ce stau liniștite la soare printre bolovanii de la baza pereților.

În pădurea ce mă înconjoară se întâlnesc diferite specii semnificative de păsări. În bună parte sunt specii migratoare, ca de exemplu pupăza (Upupa epops), care iernează în Africa şi revine în aprilie. La fel şi silviile de tufiș (Sylvia atricapilla) alături de privighetoarea mare (Luscinia luscinia) trăiesc în zăvoaiele de pe margine pârâului, iar privighetoarea mică (Luscinia megarhynchos) preferă tufişurile şi marginea păduri xerofile. Grangurele (Oriolusoriolus), este un oaspete de vară, se întâlneşte pe scară largă începând cu pădurile de silvo-stepă până în pădurile de molid (Picea abies), la 1.400 m. Botgrosul (Coccothraustes coccothranstes) este o specie sedentară răspândită în pădurile mele, iar presura (Emberiza citrinella) şi presura sură (Emberiza calandra) cuibăresc de obicei în adânciturile solului din tufărişurile şi gardurile vii de pe lângă culturi momârlanilor. Este frecvent şi sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) care, revine la mine în aprilie, cuibăreşte tot în tufişuri de păducel (Crataegus monogyna) şi pleacă în septembrie.

Apele cristaline ale pârâului Balomir cuprind un număr redus de specii, dintre care cea mai importantă este păstrăvul (Salmo trutta fario).

 

 

 

Postări recente

 

Localnici

Dar nu am spus nimic de oamenii locului.

Localnicii se împart între ei în barabe, cei veniţi la muncă, şi baştinaşii momârlani.
În spatele culmilor abrupte ale Depresiunii Petroşani, la adăpostul unei adevărate fortificaţii naturale, s-a dezvoltat o spiritualitate unică, din care răzbate o puternică amprentă dacică. Baştinaşilor li se spune momârlani, o populaţie arhaică, cu obiceiuri şi tradiţii proprii. Mulţi dintre ei preferă şi acum să trăiască izolaţi pe culmile muntoase, într-un spaţiu fără vârstă, în condiţii comparabile cu cele ale vremurilor mitologice. Azi, momârlanii se amestecă printre cei veniţi după cărbunele din Bazinul Văii Jiului, dar rămân reprezentanţi ai unui neam uitat între timpuri.
Izolaţi la adăpostul munţilor Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng, momârlanii par uneori prea îndepărtaţi de civilizaţie şi rupţi de contemporaneitate. Trăiesc după tradiţiile lor, intangibile, iar unicitatea şi vechimea obiceiurilor locale, evocă puternic rădăcinile dacice.

 

 

 

 

Legături